Cum ne influențează insulina și glicemia creșterea în greutate

Toate alimentele și băuturile pe care le consumăm sunt compuse din elemente constitutive în funcție de complexitatea lor. Citește mai mult 

În cazul carbohidraților, aceștia se împart în două mari categorii: simpli și complecși. În acest articol ne vom rezuma la carbohidrații simpli adică la cei mai puțin sănătoși care se absorb foarte rapid in organism și implicit in sânge.

Aceștia includ fructoza (zaharurile din fructe), galactoza (componentă a lactozei din lapte dar care se găsește și în avocado sau sfecla de zahăr), glucoza (dextroza), zahărul de masă (zaharoza sau sucroza), lactoza (zahărul din lapte) și maltoza (obținută din amidon).

Sigur, este foarte important ce procent din aceste elemente constitutive se regăsește în alimente. Nu putem afirma că fructele, legumele sau laptele sunt nesănătoase, insa anumite componente din acestea se regăsesc într-o proporție mult mai mare in alte alimente, mai ales în cele procesate, dar mai multe detalii, in cele ce urmează.

Elementul constitutiv al carbohidraților simpli este o zaharidă numită glucoză (principala sursă de energie a celulelor). Când mănânci paste și pâine din făină albă, orez alb, produse de patiserie, duciuri și bomboane sau cereale procesate pentru micul dejun, organismul tău descompune rapid aceste alimente in glucoză (monozaharid), care trece rapid din intestin in sânge.

Dacă de exemplu la micul dejun consumi două felii de pâine albă prăjită, un castron cu fulgi de porumb și un pahar de suc de portocale, nivelul glicemiei va crește cu echivalentul a 24 lingurițe de zahăr. În momentul în care acest zahăr va ajunge in sânge, organismul tău nu va ști dacă ai mâncat pâine prăjită, cereale și suc la micul dejun sau o bucată de prăjitură deoarece efectul glicemiei (nivelul zahărului din sânge) este același.

Dacă în ziua respectivă pe lângă micul dejun mai mănânci un sendviș și suc la prânz, paste din făină albă la cină, înseamnă că în ziua respectivă ai consumat peste 40 lingurițe de zahăr în contextul în care doza zilnică recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este echivalentul a 6 lingurițe de zahăr pe zi.

Pentru a elibera zahărul în exces din sânge și pentru a aduce glicemia la un nivel normal, corpul tău produce un hormon numit insulină.

Rolul insulinei este de a elimina automat excesul de zahăr din sânge și de a-l depozita in ficat și în mușchi sub forma de glicogen. Desigur, ficatul și mușchii au o capacitate de depozitare limitată, prin urmare excesul de zahăr rezidual rămas va fi trimis in grăsime iar rezultatul va fi o creștere semnificativă greutate, mai exact un exces de țesut adipos nedorit.

Nu este o soluție sa renunțăm la alimentele bogate in carbohidrați deoarece aceștia sunt principala sursă de energie a organismului, însă este important să ne orientam mai mult spre carbohidrații complecși cum ar fi legume, fructe, ovăz, linte, cereale integrale, chiar și pâine sau paste din cereale integrale. Astfel în sânge va ajunge foarte puțin zahăr, nivelul insulinei va fi normal iar țesutul adipos va fi descompus.

De menționat este că orice creștere a glicemiei datorată consumului de carbohidrați simpli va fi urmată de o prăbușire bruscă a nivelului glicemic pe măsură ce insulina își face apariția.

Un nivel glicemic foarte scăzut perturbă echilibrul organismului ducând deseori la iritabilitate, nervozitate, ritm cardiac accelerat, amețeală, oboseală, senzație excesivă de foame, toate acestea ducând la o dependență cronică de zahăr. Creierul și corpul vor avea nevoie urgentă de alimente bogate in zaharuri iar odată consumate, ciclul se reia, iar episoadele de creșteri bruște, urmate de prăbușiri ale glicemiei pot duce în final la diabet zaharat.

Așadar, dacă dorești să ai un stil de viață sănătos și echilibrat, evită pe cât de mult posibil alimentele bogate in zaharuri simple ce se absorb rapid in sânge care pot crea aceste oscilări ample ale glicemiei și care, la rândul lor pot perturba serios starea de sănătate.