Cum transformăm sănătos corpul într-o mașinărie de ars grăsimi

În ultimul timp, din ce in ce mai multe studii de specialitate dovedite clinic au demonstrat că o dietă echilibrată bazată pe consumul unor alimente reale și neprocesate este extrem de importantă pentru pentru controlul stratului adipos. Citeste mai mult

Chiar și pentru cei foarte ocupați există numeroase soluții simple fară a mai fi nevoiți să-și calculeze, să-și cântărească sau să-și măsoare mâncarea.

Poți apela la o listă de alimente foarte delicioase și diversificate care nu se descompun în cantități mari de zahăr, controlandu-ți astfel nivelul insulinei scăzut.

Nivelul scăzut de insulină este semnalul dat grăsimii să se descompună, ducând la eliminarea stratului adipos nedorit.

Mai jos câteva exemple de alimente benefice pentru organism care te vor transforma într-o mașinărie eficientă de ardere a grăsimilor:

Fructe și legume:

• legume proaspete sau congelate: porumb, broccoli, varză, morcovi, conopidă, țelină, usturoi, fasole verde, ciuperci, ceapă, castraveți, verdețuri pentru salată și spanac;

• legume asemănătoare fructelor cum ar fi avocado, vinete, dovlecei, ardei grași și roșii;

• lămâi și lime;

• fructe cu conținut redus sau mediu de zahăr: mere, pere, afine, zmeură, și căpșuni (fructele sunt în mod natural dulci și conțin zahăr, așa că e bine sa nu exagerezi - ai putea, de exemplu, sa alegi un măr într-o zi, o mână de fructe de pădure în următoarea);

Ouă:

• găină;

• gâscă;

• prepeliță;

• struț;

• rață;

Lactate:

• lapte gras integral (aproximativ 250 ml pe zi);

• lapte degresat (aproximativ 250 ml pe zi) dar nu mai puțin de 2,5% grăsimi. Cel foarte degresat, prin procesul de preparare duce la pierderea vitaminelor solubile A,D,E și K. In plus, indicele glicemic al laptelui degresat este mai mare decât la laptele integral, deoarece grăsimea saturată are un efect stabilizator asupra zahărului din sânge, iar întregul conținut de carbohidrați din laptele degresat provine dintr-un dizaharid care ajunge repede in sânge (lactoză). Laptele degresat poate crește rapid nivelul de zahăr din sânge ceea ce nu este indicat mai ales persoanelor predispuse la diabet;

• chefir (să conțină doar 2 ingrediente: lapte și culturi de bacterii benefice);

• brânzeturi: cheddar, feta, halloumi, mozzarella, parmezan (in jur de 100 g pe zi);

• smântână: simplă, dublă sau grasă (in jur de 2 linguri pe zi);

• unt;

• alternative de lapte vegetal (să conțină doar ingrediente simple, de exemplu laptele de migdale să conțină doar migdale, apă și uneori sare de mare și fara zahar);

Carne:

• orice tip de carne proaspătă: vită, pui, miel, porc și curcan (fără pesmet, sosuri sau alte ingrediente);

• bacon;

• cârnați de porc, vită, miel sau pui având un conținut ridicat de carne (peste 90%);

• șuncă sau carne de curcan feliata (fără adaos de zahăr, miere, siropuri sau pesmet);

• prosciutto;

• pateu (fără adaos de zahăr și să conțină doar ingrediente ușor de pronunțat);

• pește sau fructe de mare proaspete sau congelate (peștele nu trebuie să conțină pesmet, aluat sau sosuri);

General:

• sosuri cum sunt hummus, tzatziki și guacamole;

• pesto;

• maioneză grasă fără ulei de soia, ulei de porumb, sau alt ulei vegetal bogați în acizi grași Omega 6 care deși esențiali pentru sănătate, nu e indicat sa se depășească nivelul de Omega 3 din organism;

• muștar fără aditivi, fără apă că ingredient principal, fără acid citric, făină de grâu, gumă de xantan, amidon sau zaharină;

• oțet (din vin alb, aceto balsamic sau din cidru de mere);

• măsline;

• tofu;

• grăsimi de gătit: ulei de măsline, untură,ulei de nucă de cocos;

• ierburi aromatice și condimente;

• diverse tipuri de nuci și fistic (fără glazură de miere);

• unt de arahide, unt de migdale aprox 2 lingurițe pe zi (fară adaos de zahăr);

• leguminoase: linte, fasole (nu gătită) și năut (maxim o porție pe zi);

• alimente conservate din roșii: bulion, piure de roșii, roșii la conservă, roșii deshidratate;

• ciocolată neagră: minim 85% cacao;

• apă plată sau minerală (fără îndulcitori);

• infuzii de plante sau fructe, ceaiuri, fără zahăr;

• cafea naturală: fără exces de lapte, fără siropuri, fără zahăr (se recomandă 100% arabica, dacă e posibil de origine, pentru a nu fi nevoie de îndulcitori);

Bineînțeles, este foarte importantă și cantitatea de alimente la o masă - de exemplu o omletă din ouă de găină pentru o persoană va conține maxim 3 ouă, iar o cană de lapte gras nu trebuie sa depășească 250 ml și de asemenea nu trebuie sa facem exces de uleiuri bogate in acizi grași Omega 6 cum ar fi uleiul de rapiță, de porumb, floarea soarelui, palmier sau de soia. Cu atât mai mult trebuie evitată pe cât posibil mâncarea prăjită in ulei.

Este recomandat ca mesele sa fie luate atunci când ne este foame, nu de plictiseală sau pe bază de stres sau oboseală, iar mâncarea trebuie savurată lent fără să fim distrași de ecrane (de exemplu televizor, tabletă, telefon).

Ultima masă se va lua cu aproximativ 2 ore înainte de culcare pentru a nu da stomacului de lucru peste noapte.

În acest caz evităm sa fim obosiți și iritați a doua zi și totodată evităm acele mese neregulate și excesul de alimente pe fond de oboseală.

Un alt aspect de luat in calcul este consumul de apă: minim 2 litri pe zi. De multe ori senzația de foame poate fi confundată cu senzația de sete și astfel putem ajunge să mâncăm în exces.

Acest lucru se datorează mai ales consumului de băuturi cu continut ridicat de fructoză cum ar fi sucurile chiar și cele așa zise 'naturale' sau băuturile alcoolice care produc o diminuare a activitatii creierului in regiunea responsabilă cu sațietatea.

Fructoza, alcoolul și indulcitorii artficiali din băuturi stimulează semnificativ apetitul alimentar și transmit automat semnale false creierului, oferind o senzație de foame printr-un hormon numit grelină, când de fapt senzația reală este cea de sete.

De asemenea este foarte important să se evite pe cât posibil următoarele alimente:

• pâine albă (se recomandă pâinea integrală însă nu în exces);

• paste albe din grâu dur. Ca alternativă se pot consuma paste integrale dar nici aici in exces;

• orez alb. Orezul brun poate fi un bun înlocuitor;

• cușcuș;

• tăiței;

• cereale cu zahăr adăugat;

• covrigei;

• cartofi prăjiți, inclusiv fulgi sau chipsuri;

• produse de panificație inclusiv biscuiți, prăjituri, croasante, clătite, gogoși;

• pizza;

• produse de patiserie;

• dulciuri și ciocolată (se recomandă doar ciocolată cu conținut de minim 85% cacao);

• înghețată;

• gem, marmeladă și produse tartinabile pe bază de zahăr;

• zahăr, miere, frișcă și siropuri;

• îndulcitori artificiali;

• suc de fructe (cu sau fără zahăr adăugat);

• smoothie;

• băuturi din siropuri concentrate;

• ketchup, sos de barbecue;

• dressing pentru salată;

• sosuri de gătit cumpărate din magazin;

• semipreparate;

• grăsimi produse industrial cum ar fi grăsimile trans: margarină, produse de patiserie, fast food;

În ceea ce privește îndulcitorii artificiali din alimente, care promit zero calorii, aceștia cresc nivelul de insulină din sânge depozitând grăsimile în țesutul adipos. Acest lucru se întâmplă deoarece gustul zaharos al îndulcitorilor artificiali face organismul să creadă că zahărul este pe drum și anticipându-i sosirea, corpul produce preventiv insulină.

Având un gust zaharos, fiind diferiți din punct de vedere chimic de zahăr, îndulcitorii artificiali nu satisfac pofta de alimente dulci, ceea ce te poate face să mănânci în exces deoarece corpul caută alte dulciuri in compensație.

Pentru mai multe detalii legate de adoptarea unui stil de viață sănătos sau pentru slăbire, te invit să accesezi pagina de contact de pe site și voi lua legătura cu tine in cel mai scurt timp.